Scoici realizate din mărgele de 1 până la 4 mm în tehnica peyote
Un set format din cercei, brățară și medalion
* lănțișorul nu e inclus
Și un medalion singuratic
* lănțișorul nu e inclus
Pagina 105 - Colier Darina
Un colier cu cristale și mărgele din sticlă, roșii ca focul să îi surâdă norocul purtătoarei. Sârma este argintată, iar lungimea lanțului este reglabilă.
Modelul este prelucrat din această sursă
Modelul este prelucrat din această sursă
Pagina 104 - O provocare pentru Cupidon/Eros
Cum miroase primăvara?
Începe cu corcodușul
se fâstâcește puțin cu lăcrămioara
continuă cu liliacul
și când ajunge la soc
înseamnă că vara e-ntre frunze, toamna e pe-aproape și iarna după colț...
Muțumesc pentru arome grădinii mele și grădinilor învecinate, iar pentru poze celor de la Grădina Mea
se fâstâcește puțin cu lăcrămioara
continuă cu liliacul
și când ajunge la soc
înseamnă că vara e-ntre frunze, toamna e pe-aproape și iarna după colț...
Muțumesc pentru arome grădinii mele și grădinilor învecinate, iar pentru poze celor de la Grădina Mea
Pagina 103 - Set ∞ înlănțuit
Un set format din colier și cercei cu elemente reprezentând simbolul infinitului (sau cifra opt). Colierul are lungime reglabilă. Modelul a pornit de aici și s-a înlănțuit de la sine
Pagina 102 - Colier Ama
Colier din mărgele de nisip, inspirat de Ama şi de modelul acesta, participant la concurs (şi câştigător...)
Pagina 100 - Tablou Haiku în quilling
La pagina 100 am un tablou realizat într-o tehnică ce m-a incitat de la bun început și desăvârșită la această doamnă. La bază este quilling, dar acoperit cu o imagine decupată.
Tabloul se numește Haiku, pentru că la genul acela de poezie m-am gândit când l-am terminat. Nu știu de ce, nu am o explicație logică.
Mai apoi am răsfoit puțin Wikipedia și am găsit niște informații interesante:
Haiku este un tip de poezie japoneză foarte scurtă. Esența acestui tip de poezie este cutting, tradus în românește nu prin tăiere (ceea ce ar fi fost super în acest context), ci prin penetrare. Aceasta se realizează prin juxtapunerea, alăturarea a două imagini sau idei.
Forma tradițională a acestui tip de poezie constă în 17 silabe împărțite în 3 versuri.
Iar referirea la natură este un element esențial, chiar dacă poezia în sine nu este neapărat o poezie a naturii.
Iar tabloul meu cam cuprinde (uimitor) toate elemenetele (pe cuvânt că nimic nu a fost planificat). Are juxtapuse o imagine decupată și o imagine spiralată, care se completează reciproc. Are 17 elemente: 2 frunze, 3 codițe, 3 elemente semilună și 9 elemente rotunde, grupate în 3 regiuni care pornesc de la aceeași rădăcină. Iar faptul că imaginea reprezintă ceva din natură: un soi de floare sau niște cireșe stilizate (sincer nu am nici cea mai vagă idee ce reprezintă imaginea și nici cum trebuie ținut tabloul: eu l-am așezat inițial cu codițele în sus, dar fiul meu, criticul meu cel mai de preț, l-a întors astfel, certându-mă că nu țin bine tabloul; de asemenea se poate așeza și pe lățime).
Așa arată răsturnat, adică în forma pe care am gândit-o inițial.
Tabloul se numește Haiku, pentru că la genul acela de poezie m-am gândit când l-am terminat. Nu știu de ce, nu am o explicație logică.
Mai apoi am răsfoit puțin Wikipedia și am găsit niște informații interesante:
Haiku este un tip de poezie japoneză foarte scurtă. Esența acestui tip de poezie este cutting, tradus în românește nu prin tăiere (ceea ce ar fi fost super în acest context), ci prin penetrare. Aceasta se realizează prin juxtapunerea, alăturarea a două imagini sau idei.
Forma tradițională a acestui tip de poezie constă în 17 silabe împărțite în 3 versuri.
Iar referirea la natură este un element esențial, chiar dacă poezia în sine nu este neapărat o poezie a naturii.
Iar tabloul meu cam cuprinde (uimitor) toate elemenetele (pe cuvânt că nimic nu a fost planificat). Are juxtapuse o imagine decupată și o imagine spiralată, care se completează reciproc. Are 17 elemente: 2 frunze, 3 codițe, 3 elemente semilună și 9 elemente rotunde, grupate în 3 regiuni care pornesc de la aceeași rădăcină. Iar faptul că imaginea reprezintă ceva din natură: un soi de floare sau niște cireșe stilizate (sincer nu am nici cea mai vagă idee ce reprezintă imaginea și nici cum trebuie ținut tabloul: eu l-am așezat inițial cu codițele în sus, dar fiul meu, criticul meu cel mai de preț, l-a întors astfel, certându-mă că nu țin bine tabloul; de asemenea se poate așeza și pe lățime).
Așa arată răsturnat, adică în forma pe care am gândit-o inițial.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)